Iarasi n-am primit nimic, poate mi-a uitat adresa? Sau poate stie ca nu am primit cadouri pana acum (in mod special) si nu vrea sa strice traditia. Vroiam sa vorbesc despre politica, despre cum primim o laie si de la politicieni, dar e prea tarziu. Vroiam sa vorbesc despre relatii, ca acolo tot o laie este, lumea se bate cap in cap doar pentru ca partenerul sa se recunoasca infrant. Vroiam sa vorbesc despre concertul Luna Amara din Hand, insa e prea tarziu si nu as putea sa critic cat de tare pot evenimentul.
…long story short, Mos Nic-o-Laie e un bulangiu, oamenii ar trebui sa organizeze concerte in dughene mai mari decat Hand si politica sux once again.
Va las cu urmatoarea piesa…in speranta ca lumea isi va schimba cursul spre mai bine.
Pardon, horoscop vroiam sa zic, nu stiu ce m-a apucat. Dupa unii sunt varsator, dupa altii sunt pesti (peste, pimp, alegeti) . M-am nascut exact intre astea doua zodii. Ce inseamna asta? Bai, habar nu am dar observ ca lumea tinde sa te eticheteze in functie de ziua in care te-ai nascut (nigger what?) . Lumea tinde sa creada toate porcariile (porcarii = produse din carne) care sunt scrise de unii sau de altii cum asa zise cunostinte in domeniu. Ah, vremurile bune cand eram in generala si Neti (Nati, wtv) Sandu prezenta horoscopu dimineata la Pro TV, tin minte ca ma amuzam de pe atunci, imi placea frizura ei ca un castron si cum punea suflet.
Whatever works for you…
Cam asta ar fi ideea, probabil ca horoscopul asta are si el un sambure de adevar, dar e asa de mic incat lumea l-a dat disparut. Hai sa zicem, de dragul discutiei mele..cu mine, ca eu cred in horoscop. Sa vedem ce-mi prezic astrele
Astazi nu este indicat sa circulati cu masina, pentru ca exista pericolul sa fiti implicat intr-un accident. Daca nu aveti incotro, va sfatuim sa fiti foarte prudent.
Orice s-ar intampla, nu va grabiti si ascultati-va intuitia!
Dragii mei prezicatori si cititori in stele, nu stiu daca ati citit ultimele articole, dar chestia asta mi s-a intamplat acu ceva vreme, vi s-au dereglat instrumentele stralucitoare si gloabele de cristal? Ah, am uitat, s-a schimbat ora, cred ca de aici sunteti debusolati.
Ce observam?
Horoscopul incepe cu o idee semi-generala de genul ” Nu circulati cu masina ” (oare ce sanse ar fi? avand in vedere numarul mare de masini din Romania?…neeee, n-are legatura, nu?) apoi se arunca un pic de mister ” exista pericolul sa fiti implicat intr-un accident” . Uhm, pericolul ala exista in fiecare zi. Apoi vine solutia lor, care e plina de ambiguitate ” Daca nu aveti incotro (… sa fiti prudenti” - m-ati umplut de respect, trebuie sa recunosc.
Horoscopul e o prostie, daca ne ghidam viata dupa el, daca e sa credem macar o parte din ce zice acolo. Sunt mii de variante iar fiecare o alege pe cea care ii convine cel mai mult. Eu unul, citesc horoscopul din prostie, nimereala si amuzament.
In viata asta nu trebuie sa crezi decat in tine. (punct)
Ce-mi zice horrorscopul pe maine?
Spre seara, petreceti momente placute alaturi de persoana iubita si faceti planuri cu privire la o calatorie
…uhm, persoana iubita? unde esti draga? auzi ca mergem in vacanta.
Nu stiu de ce ma apuc sa scriu articole de genul la o ora “asa de accesibila”, probabil ca sunt retardat si in loc sa dorm pierd timpul pe net..sau pentru ca acum nimeni nu mai zice nimic, nu e suflet care sa ma salute, cu care sa interactionez si poate ca acum pot sa-mi pun gandurile in ordine (mai bine).
Despre versuri
In ultima saptamana am postat 2 poezii, imi place sa le scriu insa nu stau prea mult sa ma gandesc la ele. Nu scriu tot ce-mi trece prin cap, totul e intr-o transa bezmetica unde cuvintele formeaza siruri mai lungi de idei…mai putin coerente si pline de subinteles. In principiu totul pleaca de la o idee urmand ca apoi sa “o imbrac” in alte idei mai mici.
Despre proza
Am incercat sa scriu, gen Povestea dragonului, sau Gheorghita si dragostea insa din cate vad tot ce scriu e despre mine. Mi se pare si normal in cele din urma pentru ca ideile pe care le insir nu sunt decat fictiuni, dorinte sau frustrari (ce tu nu ai frustrari?) . Am avut niste idei, inca le am si sper sa le pun in practica in viitorul apropiat.
Despre relatii
Aici sunt doar pareri cred, doar observatii puse in legatura cu ce am trait, cu ce a fost bun sau rau. Considera-l ca un mic dictionar ironic despre barbati, femei, relatii.
Despre mine
Scriu des insa ma plictisesc repede. Prefer sa scriu despre altii, prefer sa existe cineva in viata mea care sa-mi fie inspiratie. Nu a fost doar o singura data cand mi s-a zis ca scriu “cel mai bine” atunci cand sunt trist, dezamagit, la pamant. Fie…toate sunt sentimente, toate influenteaza intr-un anumit fel.
Stiu ca in principiu, am cititoare si nu cititori. Da..e o diferenta.
Am impresia ca trebuie sa-mi schimb porecla. Ce? Ghinionescu nu suna bine? Oricum ar fi mult mai realista decat cea pe care o am acum. Ghinioane am tot avut, din cate imi aduc aminte era sa mor cand eram mai mic, asa deodata, fara sa stie nimeni nimic. Facusem temperatura…ohoo, sa zicem ca faceai doua ochiuri lejer pe buricul meu dragalas da dragalas ca aveam cateva luni. Cine stie, poate era focul inimii care dadea pe afara de pe atunci, sau poate era un semn ca viata asta nu are de gand sa-mi fie prieten de la inceput.
Ghinionescu mi se pare mai potrivit din punctul asta de vedere. Pana si norocul de a gasi pe cineva apropiat mie ca si caracter s-a dovedit a fi ghinion, dar trecem rapid peste asta pentru ca mi-am promis ca de acum inainte macar aici sa nu mai fiu ghinionist. Poate maine o sa-mi cada un avion in cap in timp ce ard in flacari alergand urmarit fiind de 3 pantere dar alea vor fi singurele ghinioane.
Stiu ca mi-am mai zis asta de multe ori, dar stiu ca a si functionat aproape de fiecare data. Viata e o chestie circulara, te nasti, traiesti si mori iar in functie de realizarile tale, cateva generatii isi vor aduce aminte de tine. Cercul asta vicios se invarte de cand sunt oamenii pe pamant si nu are de gand sa se opreasca. Asa ca acum am sa incerc de 2 ori mai mult iar dupa urmatorul ghinion de 3 ori…(vedeti unde ajunge asta?).
Oameni care o duc mai rau sunt cu siguranta, care o duc mai bine…nici nu mai vorbim, dar pe mine deja nu ma mai intereseaza de ei. Pentru “prima” oara am sa fiu egoist si-am sa-mi fac un cerculeţ din nori care sa se invarta numai pentru mine…si cine stie, poate data viitoare ghinionescu o sa fie doar un articol scris in miez de noapte.
Cum era replica aia de cocalar ?
Moartea fuge dupa mine dar eu sunt mai rapid ca ea
Parafrazez si eu, dar pentru ghinioane.
A inteles cineva ceva din ce-am zis? Daca da, lasati un comentariu si ziceti-mi si mie. Sharing is caring! :hug:
Ok, hai sa vorbim pentru a nushcata oara despre oamenii care inseala. Barbati si femei la un loc, ca mama dracului nu sunt doar femeile sau barbatii. Hai sa le zicem de exemplu…fricosi. Pai nu sunt? Daca stai sa te gandesti, cu totii cand suntem intr-o relatie si vedem ca nu mai merge punem punct astfel incat persoana care are de suferit sa primeasca vestea cat mai bine. Insa, fricosii au trecut cu mult de faza aceasta. La prima vedere ati spune ca sunt niste indivizi care se gandesc doar la ei si atat. Adevarat, dar doar partial. Ei inseala cu motiv, ori pentru ca s-au saturat de relatia actuala dar le e prea frica sa recunoasca greselile pe care le-au facut pana atunci si sa priveasca persoana care tine cel mai mult la ei si sa-i spuna adevarul.
Fricosii, daca inseala o data, pai poti sa fii sigur ca nu esti primul/prima care a fost inselat/a. Cu siguranta nici ultimul. O sa fii aruncat intr-un cos de gunoi fara nici cea mai mica jena, insa asta e o trasatura tipica fricosilor deci nu sunt un caz singular.
Fricosii astia sunt niste caractere..slabe, le e frica sa priveasca adevarul in fata si din cauza ca “s-au obisnuit” refuza sa-ti dea drumul. Pagubitii, ca mna trebuie sa fie si astia din pacate se trezesc cu bolovani aruncati in cap si sunt inlaturati fara sa aiba vreun cuvant de zis, dar si uitati. De ce uitati? Pai pentru ca un fricos daca nu a avut curajul sa-ti spuna “vreau sa ne despartim” si a preferat sa-si bata joc de viata ta, poti sa fii sigur/a ca nici dupa ce esti aruncat ca un ciorap murdar nu ai sa afli care era faza.
Pagubitii, din pacate, sufera de n ori mai mult decat daca relatia s-ar fi terminat transparent. Dar fricosii, fiind fara simţ (ca sa nu le zic nesimtiti) nu dau nici doi bani pe sentimente.) Poti sa fii sigur ca inselatul nu a fost “ceva de moment” , poti sa crezi ca ai fost iubit/a . Oricum crezi doar tu asta, ei n-au nicio treaba.
Cu toate astea…cel mai urat moment pentru pagubiti e sa vada “actul in sine” (inselatul) cu ochii sai. Pentru ca una e sa ti se spuna, sa auzi de la altii sau sa vezi sms-uri. Din experienta proprie…atunci te simti ca idiotul satului, ca si cum ti-ar trece un tren peste cap, iti vine sa te bati pentru ca tu (aparent) ai fost prost, dar iti vine sa-i bati pe toti din jurul tau. Sa nu mai vorbim ca inima incepe sa-ti bata atat de tare incat crezi ca o sa ai un infarct.
Fricosii sunt ceva de evitat. Probabil ca dupa toata “treaba” ei dorm bine mersi, fara remuscari, fara dureri de cap si amintiri nasoale..pentru ca nu-i intereseaza…in timp ce pagubitii scriu articole despre asta incercand sa gaseasca un raspuns
Insa raspunsul ala n-o sa vina prea curand si pana la urma ti-e atata scarba de toata faza incat nici nu mai vrei sa-l stii.
Vrooom, vrooom! Da ba, imi place sa conduc…poti sa ma trezesti dimineata la 5 dupa 3 ore de somn si sa-mi zici ” Du-ma pana la Unguri ” iar eu in 2 minute sunt deja imbracat, masina e pornita . Cred ca asta e unul dintre putinele lucruri pentru care ma trezesc instant.
Strazile din Romania sunt ca o jungla. La fiecare curba te asteapta gropi cu nisip miscator unde poti sa-ti pierzi cu usurinta masina, cateodata mai cade cate-un baobab in mijlocul drumului si tre astepti mastodontii sa vina sa-l ridice. Dar cele mai periculoase animale din jungla asta sunt copoii . Adevarati caini de vanatoare, putin cam prosti dar cu aparatura necesara. Sunt ceva de te doare capul, in fata ta drumul e drept pe distanta de 10-20km dar trebuie sa treci prin triburi. Acolo stau copii. Te asteapta si cand alergi mai repede, PAC! te-au tras pe dreapta si te-au amendat cu vreo 100-200 de banane.
Dar locuitorii junglei s-au invatat. Se semnalizeaza, se atentioneaza reciproc. De fiecare data cand unul dintre ei trece pe langa un copoi tragator pe dreapta ii face din ochi celui care vine din sens opus ca sa o lase mai moale. Aici sunt doua tipuri de calatori.
1)Calatorii obisnuiti, cu masinutele lor mici. Acestia isi fac din ochi doar cand e cate-un copoi care sa-i opreasca.
2)Calatorii cu raspunderi. (care transporta alti calatori in masinile lor mari, sau care transporta marfa cu mastodontii) Astia au un cod al lor, isi fac semne de fiecare data cand trec unul pe langa altul, au un limbaj propriu, insa usor de inteles.
Jungla din triburi e si mai al dracului. Aici copoii stau individual si te trag pe dreapta in functie de cum rasare soarele. Aici calatorii nu se mai inteleg asa de bine ca la drum lung. Fiecare se chinuie sa ajunga mai repede..oriunde, se cearta, cu greu gasesti calatori care sa fie amabili in trafic.
Eu unul n-am avut de-a face timp de 4 ani juma’ cu copoii. Avem o intelegere tacita, ei nu ma opresc iar eu..nu-i bag in seama.
Era odată, tare demult un dragon mioritic de prin zona Moldovei. Acesta își trăia viața într-un mod normal pentru cei ca el. Când mai zbura pe deasupra orașelor băgând spaima în cetățeni, când mai poposea între aceștia și stătea la un butoi de chierosen cu aceștia, în funcție de dispoziție. Dar cel mai mult îi plăcea să răpească prințese și să le ducă în castelul lui părăsit. Nu, nu le făcea rău, se simțeau mai bine decât s-ar fi simțit vreodată. Dragonul avea o singură slăbiciune, fusese prinț la viața lui însă o vrăjitoare îl transformase într-un dragon care trebuia să răpească prințese în speranța că una dintre ele va vedea cum este de fapt iar iubirea ei îl va aduce la situația inițială. Partea proastă era că dragonul nu avea voie să spună toată povestea lui altfel blestemul nu mai putea fi rupt.
În decursul timpului el răpise mai multe prințese, făcuse totul pentru ele dar acestea nu puteau iubi la rândul lor un dragon care scuipa flăcări. Își făcuse un obicei din a lupta împotriva așa-zișilor prinți care vroiau să-i fure iubirea, răpindu-i prințesele. Nimicise vreo doi, vreo doi scăpaseră însă indiferent de câte făcuse nu reușea să simtă iubirea din partea unei prințese. Nu putea să le țină prea mult lângă el dacă ele nu vroiau asta, preferau să se lase purtate pe un cal alb imaginar…iar dragonul nostru rămănea închis în castelul lui căutând următoarea prințesă. Da..trebuiau căutări îndelungate, dragonul se ferea de piți-prințese.
Aţi fost împreună o perioadă bună, totul era minunat şi simţeai că viitorul tău nu are cum să meargă pe alt drum decât pe drumul vostru . Ştiai că nimeni şi nimic nu te poate atinge, te credeai invincibil, însă într-o zi pământul de sub picioarele tale a început să se clatine iar tu nu ai ştiut cum să faci să rămână cu tine, nu ai ştiut cum să manevrezi timpul, să-l dai înapoi încât să-ţi îndrepţi greşelile. Ai pierdut tot ce-ai avut, inima ţi-a rămas ruptă-n două şi nici acum nu ţi-ai revenit. Eşti prins într-un vârtej care te trage spre un adânc pe care nu-l cunoşti şi ţi-e frică…nu de necunoscut, necunoscutul ţi-e prieten, ci de ce-ar fi fost dacă. A fost probabil cea mai importantă relaţie din viaţa ta până în momentul de faţă (cine ştie, poate din toată viaţa ta) dar s-a terminat.
Totul îţi aduce aminte de ea, nu mai vrei să te simţi încolţit de parfumul ei pe care l-ai păstrat cu sfinţenie în cele mai de preţ amintiri. Ce poţi să faci?
Nu te pierde în amintiri. Ca-ntr-o ironie fină, eşti singur, speriat însă singurele lucruri care-ţi aduc alinare sunt amintirile pe care le-ai avut cu ea. Lasă-te purtat de amintiri dar nu te pierde în ele, altfel ajungi să te agăţi de lucruri care probabil nu mai există. Adu-ţi aminte cum vă ţineaţi în braţe pe malul mării ca să intri într-o stare de buimăceală totală, dar trezeşte-te la timp, altfel alinarea se transformă în lacrimi.
Timpul nu te ajută. Poţi din start să nu îţi zici că ” o dată cu trecerea timpului o să-mi treacă ” . Sunt minciuni, timpul nu te ajută, tu eşti singurul care poate face asta. Nu pune pe seama altora vindecarea ta. Nimeni nu te poate ajuta indiferent de câte vorbe bune auzi, de câte îmbrăţişări primeşti. TU eşti singurul care poate face ceva.
Muzica te ajută, dar nu cum ai vrea tu. Nu ai să găseşti nicio melodie de pe pământul ăsta care să te facă să uiţi, care să repare, să-ţi aducă înapoi sentimentele pierdute sau să-ţi vindece rănile. Toate melodiile pe care le vei asculta la început vor avea legătură cu ea…de ce? pentru că încă vrei să te prosteşti, să crezi că totul e doar un vis urât. Melodia noastră sau prima melodie pe care am dansat sunt printre favorite. Ascultă-le, nimic nu te va linişti decât melodiile de genul.
Nu arunca toate amintirile, cadourile sau micile lucruri care le-ai primit în timpul relaţiei. Eşti un laş dacă nu recunoşti că ea a însemnat totul pentru tine. Arată că eşti mai puternic decât crede (ea, lumea, oricine) şi ţine-le…undeva. Peste un timp ai să-ţi mulţumeşti că ai făcut asta. Păstrează-le împreună cu alte lucruri care te liniştesc.
Încearcă să-ţi ocupi timpul cu treburi lipsite de importanţă şi dificultate încât să ai mintea ocupată aproape tot timpul. Ştii prea bine că atunci când vei fi singur tot la ea ai să te gândeşti aşa că bucură-te cât poţi de compania altora, de momentele cu prietenii.
Ascultă ce-ţi zic prietenii tăi, dar fă doar cum vrei tu. Ei vor să repare totul pentru tine pentru că nu le place să te vadă supărat. Mulţi îţi vor da sfaturi, mulţi te vor certa când vei vrea să te întorci la ea. Dar nu-i lua în seamă, nu te lăsa influenţat, fă cum crezi tu de cuviinţă pentru că doar tu suferi sau câştigi datorită alegerilor tale (sentimentale) .
Nu-ţi fă probleme dacă suspini şi oftezi după ce a fost, dacă vezi ce gust au lacrimile sau dacă nu poţi să adormi de când v-aţi despărţit. E normal, având în vedere situaţia în care te aflii. Nu-ţi fă speranţe că totul o să treacă şi că va fi la fel ca înainte.
E greu să treci peste o iubire ratată, mai ales atunci când orice gând pe care-l ai te duce la ea, orice melodie pe care ai asculta-o are legătură cu ea iar orice colţişor din drumul tău prin oraş are câte-o amintire cu voi. Care e primul pas? Recunoaşte că ai iubit şi realizează că ai pierdut.
Bine ca toate astea să funcţioneze..trebuie să şi vrei să treci peste…
[acest articol nu are legătură cu nimeni, nu vorbesc din amintiri, poate fi prea mult pentru unii...comentariile sunt deschise]
dă play dacă vrei
Natasha Bedingfield – Soulmate
E întuneric, ştiu că e dimineaţă dar nu vreau să mă trezesc, deschid o jumătate de ochi şi te văd dormind cu mâna mea între ale tale. Zâmbesc uşor şi fără să fac zgomot îmi duc mâna deasupra frunţii tale. Te mângâi iar tu îţi deschizi ochii zâmbindu-mi dulce. Îmi muşc buzele în speranţa unui sărut care să ne trimită fiori de-a lungul spinării. Mâna nu are astâmpăr şi se mişcă pe ritmul unei melodii numai de ea ştiută pe obrazul tău, trece deasupra buzelor iar degetele mi se împotmolesc într-un dans care vrea să descopere fiecare clipă de fericire pe care gura ta o poate oferi. Inima începe să-mi bată cu repeziciune iar buzele noastre se unesc într-un singur moment de extaz.
Degetele-mi sunt geloase şi încep să-şi continue mişcarea de-a lungul gâtului tău, se plimbă spre lobul urechii, a cărui atingere te face să deschizi ochii pentru un fior răzleţ care îţi trezeşte dorinţa de a te lăsa alintată, de simţi iubire. E o piele atât de fină, nu mă pot opri, nici nu vreau. Atingerea e atât de delicată îar mâinile noastre se regăsesc deasupra sânilor tăi pe care mâna mea îi atinge cu vârful degetelor. Fiori de iubire, simţiri nesăbuite, nu mai suntem un cuplu, suntem două raze de căldură care-şi răsfaţă particulele de lumină. Mâna-mi coboară pe şira spinării, buzele trimit valuri de căldură iar noi suntem pierduţi într-un joc iubăreţ. Îţi acopăr trupul cu săruturi, iar degetele mele îţi mângâie încet conturul sânilor găsind apoi frumuseţea sfârcurilor tale a căror atingere te face să-ţi dai ochii peste cap scoţând un murmur de fericire…
Gura îmi urmează degetele, un sărut, cu buzele îţi aud bătăile inimii iar eu …mă opresc.
Eu unul sunt un om care-şi pune speranţe în tot ce e bun, care-şi pune speranţe în el şi în persoanele din jurul lui. Eu unul chiar vreau să cred că oamenii merită speranţele mele, că nu mă consum pentru amuzamentul unora sau altora. Îmi pun speranţe în viitor şi în oamenii pe care-i cunosc sau pe care îi voi cunoaşte.
Sper ca pe viitor totul să fie măcar atât de rău dacă nu mai bine.
…aveam mai multe de spus aici, dar mi-am pierdut interesul subit…nici nu ştiu de ce am dat publish..totuşi, ce contează per ansamblu, sunt doar nişte cuvinte aruncate fără să gândesc, poate o să-mi amintesc ce vroiam să scriu, poate-mi amintesc ce vroiam să fiu şi să fac.