Nu la mine, ci la noi. Eu nu sunt important, probabil ca nu aduc nici macar 1% gram de importanta. Insa am observat ca atunci cand suntem noi lumea devine interesata. Ori ca “wow frate cum ai reusit” (wtf?!) ori ca… “wow arata fain” (again wtf?!). Am facut un studiu zilele trecute. Nimeni nu zicea nimic pe mess…asta pana cand am pus o poza cu niste picioare “de-ale ei” reactia? 10 intrebari in 2-3 ore “cine e?” “ce fain, esti cu cineva?”

De ce “noi” e mai interesant decat “eu”? Nu ca as fi o persoana egocentrica, sunt un om modest care nu are cu ce sa se laude. E o chestie generala aici. Oamenii observa schimbarea, ca sa fim seriosi, daca oricine din lista lor de messenger ar fi pus o poza de genul asta, ei l-ar intreba aceleasi lucruri. Asta ca si inceput, ca de fapt nu vroiam sa vorbim despre asta. In seara asta m-ai intrebat “ce discutie” cand de fapt era un monolog. Ceea ce tu nu stii e ca toate monologurile mele sunt discutii. Altfel n-as putea sa ma conving, sa-mi arat ca de fapt e cum imi doresc eu sa fie.

Hai sa ne gandim acum putin, vine toamna, la mine nu se numara bobocii, n-am ce boboci sa numar, n-am realizat nimic remarcabil pana acum…poate sa fiu dezamagit de 3 ori in aceeasi relatie, dar asta deja tine de trecut. E o realizare si asta, e un adevar universal valabil.  Valabil doar cand vine vorba de mine…dar sa revenim. Vine toamna, deja ma pierd in idei, sunt entuziasmat de ce ar insemna asta pentru mine. Poate pentru tine frunzele fara suflu care cad pe pamantul maroniu nu indica decat tristete si melancolie..ei pentru mine nu e asa. Toamna e primavara mea, toamna asta un nou inceput isi face aparitia, acum depinde de tine daca vrei sa iei parte la asa ceva.

Tu esti un vis frumos, esti o maimutzica uneori, poate si o scorpie in alte dati, dar esti acolo cu siguranta. Daca as avea o melodie care sa te aduc langa mine, cu siguranta ar fi asta. Daca ar fi o poezie care sa mi te aduca aproape…well ar fi mai multe si de aia m-as opri la asta (nu conteaza ca n-are rima si sunt doar idei aruncate intr-un tren care ma aducea aproape de tine, insa niciodata langa) ..pentru mine toate cuvintele tale se arunca intr-un dans numai de ele stiut care sa-mi duca mintea pe dealuri si inima la locul ei.

Hai sa ne gandim…cat de mult as putea…hai?